23
Cuprinsă de doruri grele, de stai cu capul prin stele,
Nu iei seama, nici nu-ți pasă, că de prag te poți lovi,
Tinerețea-n toate cele, -și poartă salba de mărgele,
Dar, ca floarea-n lut căzută, nu mai poate reânflori.
24
Când copilul pică-n curte și genunchiul și-l strivește
Vine mama și-l sărută și-astfel plânsul se sfârșește,
Pruncul ce-a urcat în vreme, rană-n suflet de-ar avea,
Bine-ar fi să-și cheme mama că pe loc s-ar vindeca.
30.01.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu